L-am întrebat: „Eşti obosit tare, moşule?” Mi-a spus că da. E obosit, a făcut drum lung. L-am mai întrebat unde se duce, dar mi-a răspuns că a fost, nu se mai duce nicăieri, de-acuma tre’ să stea acasă că aşteaptă o doamnă. M-am aşezat lângă el pe iarbă şi mă uitam cum bobocii o iau înaintea gâscanului bătrân care se legăna greoi în urma lor şi sâsâia ameninţător la oricine trecea pe lângă ghemotoacele gălbui. O auzisem într-una din zile, pe bunica, spunând că îl va tăia după ce vor mai creşte bobocii şi vor putea să pască singuri pe şanţ. Am început să plâng şi să alerg prin toată ograda strigând în gura mare că oricât de mari vor fi bobocii nu vor vrea să pască fără gâscan şi că vor muri toţi de foame.

L-am întrebat atunci, pe bătrân unde a fost. Nu mi-a răspuns. Mi-am dat cu părerea că la cineva la care ţine, la cineva drag pesemne. Mi-a spus că da. L-am întrebat din nou dacă la fetiţa lui şi dacă ea e doamna pe care o aşteaptă. Mi-a spus că nu. Are numai feciori. S-a dus la feciorii lui. L-am întrebat de ce nu merg feciorii lui la el că, doar, îs mai tineri. Nu a răspuns, doar a lăsat să-i scape un oftat. M-am uitat la desăgile din care se ghiceau sticlele de lapte, caşul strecurat şi ouăle învelite în ziare vechi. L-am întrebat dacă i-a găsit acasă. A dat din cap că nu, dar mi-a spus că nu-i nimic, nici ei n-or să-l găsească. Tinerii, mai adăugă el, spun mereu că n-au timp, dar de fapt bătrânii sunt cei care nu-l au.

Nu vroiam să plece, dar nu ştiam ce să-l mai întreb. L-aş fi ascultat bucuroasă spunând aceleaşi lucruri de nenumărate ori, îmi plăcea vorba lui, calmul şi limpezimea vocii, ochii apoşi şi senini care urmăreau bobocii trecând uliţa spre celălalt şanţ. Mi-am adus aminte că toate femeile din sat care vin la bunica să le coasă cămăşi cu mărgele, cămăşi pe care le mai îmbracă doar de sărbători la biserică, mă scuipă de deochi, bat din palme minunându-se cât de mare m-am făcut şi apoi mă întreabă câţi ani am. „Câţi ani ai, moşule?” Mi-a răspuns că nu ştie. Mie bunica îmi zicea că e ruşine să spun că nu ştiu şi de fiecare dată să răspund frumos. „Eu am 10 ani şi 3luni, la toamnă trec în clasa aVa şi până acum am luat numai premiul I cu coroniţă”. Ochii i-au zâmbit. L-am rugat să-şi amintească câţi ani are. Mi-a spus că niciodată nu a ştiut. Mi-a spus că ştii câţi ani are un copac abia după ce îl tai. Aceia sunt anii lui. Mi-a spus că ştie câţi ani nu mai are – 72 – dar câţi mai are nu e în puterea lui să ştie…

În toamnă, într-una din zile bunica a dat drumul doar gânsacului la păscut, dar el n-a vrut să iasă din ogradă fără boboci. Peste câteva zile, venind de la şcoală am văzut bobocii, singuri pe şanţ, păscând cu repeziciune firele de iarbă. În acel moment mi-am dat seama că nu vor muri de foame. Tinerii nu au niciodată timp. Nu au niciodată timp să observe.

Observati si linkul la care eram trimisa…

Dupa ce miercuri site-uri precum Wikipedia, WordPress, Google si altele au protestat impotriva legilor SOPA si PIPA, aseara in jurul orei 23.00 ora Romaniei a fost blocat site-ul MegaUpload.com de catre FBI. In replica, gruparea Anonymous a atacat si blocat site-uri precum WhiteHouse.gov, Justice.gov, RIAA.com, MPAA.org

Intai apare aceasta stire si MegaUpload dispare in neant.

According to charges Megaupload which is the worlds 13th most popular site has caused loses of over $500 million to copyright holders by proving pirated content. The case of Megaupload is different from most other file sharing sites because it enjoyed the support of some famous celebrities, artists and musicians. Before the website was taken down, it contained endorsements from Kim Kardashian, Alicia Keys and Kanye West, among others.

The feds also indicted the site’s founder, Kim Dotcom, aka Kim Schmitz, a 37-year-old resident of Hong Kong and New Zealand. He was arrested in New Zealand by New Zealand authorities.

La aproximativ 2 ore (cam cand redactez eu acest articol) apare o alta stire:

In response to today’s federal raid on the file sharing service Megaupload, hackers with the online collective Anonymous have broken the websites for the Department of Justice, Universal Music Group, RIAA and Motion Picture Association of America.

“It was in retaliation for Megaupload, as was the concurrent attack on Justice.org,” Anonymous operative Barrett Brown tells RT on Thursday afternoon.

Am verificat site-urile si nici unul nu merge. Atacul este de tip DDoS.

Update 1: Site-ul Copyright.gov se adauga listei victimelor gruparii Anonymous.

Update 2: Anonymous launches largest attack ever, crippling government and music industry sites

Este chiar amuzant…sa facem pariurile pentru urmatoarele victime.

Update 3: Victime pana acum sunt:
www.WhiteHouse.gov
www.justice.gov
www.universalmusic.com
www.mpaa.org
www.riaa.com
www.copyright.gov
www.bmi.com
www.utahchiefs.org

Desi legea ar putea fi adoptata in SUA, impactul ei global este major, intreaga fata a internetului se va schimba. Si Romania ar fi afectata serios, si pot sa va explic de ce si cum.

Prin legea SOPA, dacă va fi adoptată, orice site care deține un material aflat sub drepturi de autor ar putea fi imediat restricționat pe întreg teritoriul SUA. Ăsta e cadrul general. Dar prin acel “orice” se înțelege, în lege, că absolut orice mic amănunt poate fi folosit pentru cenzură. Dacă îți filmezi copilul când ți se pare ție amuzant, îl pui pe YouTube și pe fundal se aude o melodie din casa vecinului, cel cu drepturi de autor pentru melodie poate cere închiderea site-ului YouTube.

Legea extinde capacitatea deținătorilor drepturilor de autor în combaterea traficului online cu orice fel de produse care ar putea fi piratate. De asemenea, oferă imunitate către furnizorii de internet sau companiile de găzduire online care pot să ia in mod voluntar măsuri împotriva acelor site-uri. Adică dacă unei companii ipotetice, să zicem gomammy nu-i convine că i-ai folosit logo-ul pentru a-ți promova tu ceva într-un videoclip postat pe Facebook, poate acționa împotriva site-ului respectiv. Poate să blocheze ce site vrea, dacă i se pare că nu face trimiteri către surse legitime și “curate”.

SOPA ar însemna și ca site-urile să se auto-cenzureze de teamă să nu fie închise. Astfel, libertatea de exprimare ar fi surprimată de două ori. Site-uri precum Facebook, Youtube, Twitter ar putea disparea sau ar aplica o cenzura drastica ce ar presupune inclusiv monitorizarea mesajelor personale sau a continutului privat. Și se poate merge cu raționamentul mai departe. Dacă într-o poză de la niște proteste stradale apare o marcă anume, pentru care există drepturi de autor, compania poate acționa după cum am spus mai sus. Legea permite această absurditate. Poate că nimeni nu ar face-o chiar la acest nivel, dar vorbim de americani, nu se știe niciodată. Ei sunt invatati sa se judece si pentru un scuipat.

Desigur, legea este la nivel de SUA, iar România este în Europa și în U.E., organ legiuitor care are niște oameni mai competenți decât cei americani și are alt set de norme. Însă majoritatea site-urilor către care ar fi orientată legea sunt în SUA: Facebook, YouTube, Reddit, Twitter etc.

Ganditi-va ce ar insemna ca toate site-urile acestea sa dispara sau sa se metamorfozeze in ceva de nerecunoscut. Ce ar fi internetul fara Twitter, Facebook, Wikipedia, Youtube?
Ce spuneti de un internet fara Google? Pare prea absurd, insa chiar si acesta risca sa fie afectat daca nu cenzureaza rezultatele oferite la cautari.

Ganditi-va cate site-uri web din Romania sunt gazduite pe servere din SUA. Ganditi-va la tot marketingul online, afiliat si alte afaceri online care vor fi dintr-o data blocate.

SINCER, o asemenea lege va zgudui intreaga planeta. Va remodela internetul de la baza, si doar cei cu viziune vor reusi sa razbata.

Zâmbetul trebuie îngrijit la fel de bine ca şi oricare parte a corpului nostru. Zâmbetul este, în primul rând, cheia cu care vei deschide sufletul celor din jur şi care îţi poate asigura o carieră de succes şi o viaţă socială strălucită. Oamenii care ştiu că au un zâmbet frumos, curat, râd întotdeauna cu poftă şi se simt bine în pielea lor. De aceea, dacă nu ai norocul de a deţine dinţi drepţi şi albi, trebuie să faci tot posibilul pentru a-i obţine.

Estetica dentară vine cu mai multe soluţii, astfel încât să poţi alege ceea ce ţi se potriveşte mai bine. Desigur, la un cabinet stomatologic, medicul îţi va recomanda procedurile necesare obţinerii zâmbetului visat în funcţie de rezultatele controlului efectuat înaintea luării oricărei decizii. Iată câteva dintre aceste proceduri:

Albirea dinţilor este soluţia la care apelează majoritatea celor care doresc să îşi îmbunătăţească imaginea. Aceasta constă în îndepărtarea petelor de cafea, tutun, sau a decolorării cauzate de înaintarea în vârstă. Procesul de albire poate duce la o diferenţă de zece nuanţe. Totuşi, este recomandată albirea numai cu două sau trei nuanţe, deoarece efectul ar putea fi unul artificial dacă se exagerează.

Pentru cei care nu au o dantură regulată, există posibilitatea de remodelare a dinţilor. Aceasta constă, în primul rând, în pilirea repetată a anumitor zone pentru a se ajunge la forma dorită. De asemenea, smalţul dinţilor poate fi remodelat prin îndepărtare sau chiar adăugare, în funcţie de necesitate. Avantajul este că această procedură nu este numai eficientă, dar şi nedureroasă.

Pentru dinţii care nu pot fi albiţi pentru că sunt prea sensibili, există o altă soluţie: faţetarea. Faţetarea constă în lipirea unor plăcuţe din ceramică de dinte, astfel încât dantura să sfârşească prin a fi nu numai perfect albă, ci şi regulată, fără a pune în nici un pericol smalţul dinţilor.

Tot la un cabinet stomatologic poţi să te interesezi de un aparat ortodontic potrivit pentru a-ţi îndrepta dantura. Acest procedeu ţine, într-un fel, tot de estetica dentară, însă este de o deosebită importanţă atunci când vine vorba de sănătatea dinţilor, a maxilarului şi a mandibulei. Prin urmare, indiferent de problema cu care te confrunţi, stomatologia are răspuns la toate întrebările tale.

Referitor la oras, e cel mai linistit din toate 4 vizitate. In plus, se observa latura traditionala mai mult. Exista intradevar modernizari la nivel de infrastructura dar am apreciat faptul ca si-a pastrat aspectele arhitecturale din trecut. Numeroase cladiri vechi inca se pastreaza si s-a vazut faptul ca erau intretinute si respectate. Ceea ce m-a impresionat in Christchurch a fost linia de tramvai. Deci chiar m-a facut sa ma simt ca acasa desi nu-mi venea sa cred. Tramvaiul este folosit doar pentru turisti in zona centrala a orasului si nu este un mijloc de transport regulat ca trenul sau autobuzul.

Ca atractii principale am ales sa vad Gradina Botanica care era amenajata impecabil. In gradina am avut ocazia sa apreciez o flora unica. Peste 250 de specii de trandafiri era expuse, pe langa alte plante cu adevarat ireale, iar intrarea era libera pentru toata lumea. Si pentru ca oricum era frig am zis ca vizitez si Centru Arctic. Acesta reconstituie conditiile de trai din Antarctica intr-un cadru 4D ce poate fi foarte real pentru unii. Am experimentat si eu violenta unei furtuni la pol iar tehnologia 4D chiar a reusit sa contureze viata in Antarctica, pe care nu stiu daca as avea curaj s-o vizitez. Asa in mare chiar mi-a placut Christchurch pentru ca a fost diferit, mult mai traditional decat celelalte 3 orase.

In continuare, intreaga mea aventura in Noua Zeelanda se apropria de sfarsit. Dupa ce m-am cazat la Base Christchurch, un hostel foarte dragut din oras unde am platit 20$ pe noapte, am decis ca era tipul sa ma intorc acasa. Deoarece din Christchurch pana in Auckald era destul de complicat de mers cu trenul si apoi cu ferryboatul, si apoi iar cu trenul, am decis sa iau avionul. Am luat o cursa Christchurch – Auckland si din Auckland calatoria de 26 de ore cu escala la Paris, Los Angeles, Bucuresti care urma sa ma „intinereasca” cu cateva ore.

Pe ansamblu, Noua Zeelanda este o tara ce trebuie vizitata. Nivelul de trai, lumea si atractiile sunt de nedescris in ciuda faptului ca se afla atat de departe de restul tarilor, undeva uitata intr-un ocean mare si adanc.

Cum am ajuns in Welington am observat din nou urbanizarea si constructia moderna a orasului, respectiv perfecta combinatie modern cu traditional. Sa nu uitam faptul ca orasul este localizat pe harta fix in zona stramtorii Cook, acolo unde se despart cele doua mari insule ce formeaza Noua Zeelanda. Inconjurat de baruri, cafenele si magazine, Wellington isi merita statutul de capitala desi nu este cel mai mare oras din tara. Diferenta pe care am remarcat-o dintre Auckland, Hamilton si Wellington este atmosfera oraselor. Desi celelalte doua erau mai linisitite, Wellington este cu adevarat energic. Pornind din centru am observat numeroasele concerte live la orice colt de strada si aglomeratia localnicilor in fata salilor de teatru. Am apreciat enorm acest lucru pentru ca in Romania cine mai merge azi la teatru?

Cand am ajuns in oras stateam si ma gandeam cum voi apuca eu sa ma descurc fara masina? In foarte scurt timp am realizat ca masina e de prisos. Reteaua de mijloace de transport in comun este foarte dezvoltata. Practic, am avut de unde sa aleg. Am decis sa optez pentru ferryboat, pentru ca deja am vazut ce avea trenul sa-mi ofere. Asfel o calatorie de 3 ore cu Interislander Cook Strait Ferries m-a lasat cu gura cascata. Referitor la costul unui bilet, eu am dat 71$, desi sunt mai multe tipuri de bilete. In interiorul vasului nu am stat nici o secunda sa ma incalzesc sau sa beau ceva, avand in vedere ca erau cam 14°C. 3 ore dura calatoria, 3 ore am stat pe punte unde am avut ce admira. Peisajul era pur si simplu ireal. Daca ati vazut Harry Potter sau Stapanul Inelelor, atunci stiti la ce ma refer.

Odata ce calatoria s-a sfarsit si eram din nou in oras, am decis ca e momentul sa ma intorc la cazare. Eram cazata la un hostel foarte aproape de port care se chema Base Wellington Backpackers, si care era perfect pentru intreaga mea aventura. Nu aveam nevoie de lux sau de alte facilitati, dar cazare a depasit cu mult asteptarile mele. Am stat 2 nopti in Wellington si am platit 45$. Si avand in vedere ca era iarna, preturile erau mai scazute dar camera era la fel de curata si primitoare.

Niciodata nu mi-am imaginat ca o tara atat de indepartat de restul continentelor ar putea si atat de dezvoltata economic. Atunci am realizat ca merita sa vii aici in ciuda zborului de 26 de ore, in ciuda costului unui bilet, in ciuda tuturor impedimentelor. Auckland este un oras spectaculos, care prezinta nu doar urbanism . Ziua se pot observa muntii si dealurile inalte, glolfurile si felul cum toate aceste forme de relief se combina. Autostrazile, podurile si viaductele sunt cu adevarat moderne. Un lucru interesant pe care l-am descoperit cand citeam despre Noua Zeelanda este faptul ca Auckland e format pe un camp vulcanic. Asfel uneori se pot observa deseori ridicaturi muntoase datorita craterelor Muntilor Victoria, One Tree Hill, Eden si altele.

Pe harta, Auckland este localizat in partea de nord si ofera cu adevarat, impresionante peisaje. Urbane sau naturale, ele merita sa fie analizate si pozate de catre turistii care se decid macar o data in viata sa vina in Noua Zeelanda. Desi ideea calatoriei mele era sa vad cat se poate de mult am decis sa ma stabilesc pentru 3 zile in Hamilton deocamdata, un alt oras impresionant cam la 120 km sud de Auckland. Hamilton este al patrulea oras ca marime din Noua Zeelanda dupa Auckland, Wellington si Christchurch localizat in Insula de Sud.

O data ce am ajuns in sfarsit „acasa” eram deja destul de obosita si am cam ignorat sa vad ce are Hamilton de oferit. Desi, a doua zi eram decisa sa admir toate atractiile. Tinand cont ca Auckland deja reusise sa ma impresioneze, abia asteptam sa vad ce va urma. Cum mi-am inceput excursia am observat stilul de constructie al locuintelor. Casele simple, din materie usoara sunt toate construite cu mult bun gust, si cu nu verde tipator sau roz sclipitor cum vezi la noi mai la tot pasul. Fiecare casa avea gradina ei iar fiecare gradina avea un stil propriu. Se putea observa faptul ca cetatenilor le pasa de mediul in care traiau.

Peste tot in oras nu puteam sa nu observ curatenia strazilor care era absolut impecabila. Toate masinile aveau locuri de parcare ordonate si nu haotice cum sunt la noi, toate strazile erau asfaltate, iar noaptea absolut toate drumurile erau iluminate. In ceea ce priveste atractiile orasului, prin centru trece raul Waikato . Atfel comunitatea a reusit sa construiasa pe malurile acestuia numeroase zone de agremenet destinate celor ce au nevoie de recreere.

In continuare, Lacul Rotoroua este o alta atractie turistica. De jur imprejur, lacul a fost transformat intr-o adevarat oaza cu spatii pentru copii, zone amenajate pentru jogging si ciclism. Diferenta dintre aceste parcuri si cele de la noi, este imensa.In primul rand Hamilton pretuieste spatiul verde, reusind in acelasi timp sa protejeze natura nu doar sa urbanizeze orasul.

Primul pas a fost sa nu ma mai gandesc la faptul ca eram la mii de kilometri altitudine si sa admir faptul ca urma sa traversez doua oceane, si cel Pacific si cel Atlantic. Totodata, deoarce zborul cu avionul ales nu avea treaba cu estul globului, faptul ca am vazut intreaga America de Nord a fost pus si simplu ireal. In continuare, am simtit cum am trecut de linia imaginara a Ecuatorului, si cum parca deodata nu mai eram familiara cu lumea. Pornisem de la ideea ca era vara de unde am plecat eu, si sa ajung acolo sa aflu ca e iarna si ca e frig de ingheata apele m-a cam bulversat.

In final am ajuns cu greu in Noua Zeelanda. Deja puteam sa vad din avion cum ne indreptam spre cele 2 insule mici ca unghia dar frumoase cum rar  vezi pe lumea asta. Aukland a fost primul oras unde am pus piciorul. Peisajul incredibil, lumea si in principal diferenta de fus orar m-au facut sa ma simt pur si simplu pe alta lume. Faptul ca am iesit din aeroport si am simtit in continuare cum lumea punea pret si in 2010 pe traditie m-a impresionat cu adevarat.

Ca niste informatii generale va spun ca Noua Zeelanda este o tara dezvoltata pe 2 insule principale si care sunt despartite de stramtoarea Cook. Cea mai apropiata urma de civilizatie este Australia care e la 2000km, deci va puteti imagina cam la ce distante sunt restul tarilor. In afara celor 2 mari insule, Noua Zeelanda mai cuprinde o multime de insule mici carora sincer n-as putea sa le retin numele. Un lucru foarte interesant despre Noua Zeelanda l-am aflat cand ma documentam inainte sa plec. Deoarece tara este localizata pe linia imaginara unde se schimba data calendarului, ea provoaca o anomalie. Se zice ca cine decide sa calatoreasca spre Zoua Zeelanda dinspre partea de apus a globului „imbatraneste” cu o zi, iar daca te decizi sa vii din directia rasaritului, vei „intineri” cu o zi. Desi suna cam ciudat, stateam si ma gandeam la 31 Decembrie si la faptul ca noi celebram revelionul iar neozeelandezii stau si asteapta.

Continuare in postul urmator…